esteto.ro

Cum a fost schimbat destinul lui Victor Babeș? Despre viața sa și marile desc...

Marți, 30.Mai.2017 00:00 Culturalis, Locuri si oameni din Romania Lasă un răspuns 1 vizualizari

Ce știm noi despre Victor Babeș în zilele noastre?

În afară de faptul că a fost un mare savant la vremea lui și că actualmente există un spital, un institut și o fundație pe numele său, nu mare lucru. Dacă vizitezi muzeul Victor Babeș din strada Poet Andrei Mureșanu, zona Dorobanți și dacă ai norocul să fii ghidat prin istoria lui de către domnul Dan Falcan, istoric, muzeograf și custode al muzeului, e posibil să descoperi o lume întreagă.

Așa cum am prezentat vizita la muzeu într-un articol recent lucrurile care se regăsesc în muzeul Victor Babeș au fost aduse de către fiul său Mircea Babeș în casa achiziționată de acesta după moartea tatălui său. Pe timpul vieții acesta a locuit în Institutul Victor Babeș.

Cine a fost Victor Babeș și cum a devenit un mare savant în medicină?

Victor Babeș s-a născut pe 4 iulie 1854 la Viena  într-o familie cu 6 băieți și trei fete dintre care, moartea surorii sale Alma Babeș la vârsta fragedă de 14 ani,  a fost cea care i-a schimbat destinul.

Pe atunci acesta era student la artă dramatică într-o universitate din Budapesta, însă fiind rănit și dezamăgit de faptul că nu și-a putut ajuta sora și pentru că medicina nu era suficient de evoluată încât să se poată face ceva, acesta a ales drumul cercetării științifice în microbiologie și bacteriologie. S-a înscris astfel la Universitatea de Medicină din Budapesta, și-a continuat studiile la Viena și ulterior s-a specializat în bacteriologie la Berlin.

A fost, putem spune, o modalitate prin care Universul ne arată că o tragedie poate duce la ceva bun pentru omenire.

Așadar, un savant care în prima parte a vieții și-a dorit să devină actor, părăsește această pasiune în numele cercetării și a evoluției în medicină. Lumea medicinei și a bacteriologiei în secolul 19 era la începuturile sale, iar medicii și implicit oamenii de rând nu erau conștienți de faptul că noi ne îmbolnăvim de pe urma microbilor, a bacteriilor sau a virușilor. Era la modă pe atunci teoria miasmatică, conform căreia ne îmbolnăvim pe calea aerului, datorită particulelor de materie descompusă și transmise de curenții de aer. Însă cum rămâne cu bolile care se transmit prin contact, atingere, salivă etc.? Multe astfel de întrebări au fost probleme care pe cercetătorii și chimiștii precum Robert Koch, Louis Pasteur, Victor Cornil și la noi în țară Victor Babeș i-au intrigat și totodată îndemnat să cerceteze mai profund problema, să ajungă la esență și ulterior să vină cu soluții.

Cum au aflat oamenii că ne îmbolnăvim datorită virușilor și a bacteriilor?

În secolul 19 în lumea medicinei, la fel ca și acum de altfel, era greu să schimbi mentalități, să vii cu descoperiri noi și să revoluționezi cercetările științifce. Robert Koch însă a decis să plece în India și a reușit acolo să izoleze microbul holerei, într-o epubretă iar ulterior  a susținut o comunicare în fața academiei din Berlin, acolo unde existau încă mulți adepți ai vechii teorii miasmatice. Le-a spus acestora: “am suficienți microbi de holeră în această eprubetă astfel încât să omor tot Berlinul” iar în mod evident unul dintre membrii academiei nu l-a crezut, ba chiar a îndrăznit să spună că el poate să bea tot ce în acea eprubetă și să nu pățească nimic. În cele din urmă Robert Koch i-a înmânat eprubeta, acesta a înghițit lichidul din ea și în mod uimitor…nu a pățit nimic. De ce? Evident că nu l-a mai crezut nimeni și  Robert Koch a fost extrem de supărat pe această întâmplare, însă ulterior după ani de zile s-a descoperit că acel om făcea parte din acel procent de 4% din populație care avea imunitate înnăscută la holeră.

Cele mai importante descoperiri ale lui Victor Babeș

Victor Babeș a studiat bacteriologia cu Robert Koch la Berlin însă după episodul relatat, savantul s-a dus la Paris, acolo unde l-a întâlnit pe Louis Pasteur și la vârsta de 31 de ani, în 1885 a scos primul Tratat de Bacteriologie. A fost primit cu ostilitate datorită contextului socio-politic de la acea vreme din Paris dar tratatul a avut o mare însemnatate pentru evoluția medicinei așa că i-a fost acceptat.

Este acea realizare importantă scoasă de un român înaintea altor cercetători precum Koch și Pasteur care aveau ceva mai multă experiență în domeniu la acea vreme. A devenit astfel o figură importantă în lumea cercetărilor în medicină și știință de la acea vreme, i s-au oferit o mulțime de oportunități, posturi și funcții importante în străinătate, însă la cererea ministrului învățământului Dimitre Sturdza el a decis să se întoarcă în România și să-și continue cercetările aici, înființând Institutul de Bacteriologie și ajutând astfel la evoluția medicinei în țara noastră. Acesta a fost un aspect important pentru România deoarece pe lângă marile descoperiri pe care ni le-a lăsat savantul, el a deschis și condus în timpul vieții sale al doilea Institut de Bacteriologie din lume.

  • Principiul antibiozei

Mai departe, în descoperirile lui Victor Babeș a pus bazele antibiozei. Antibioza este capacitatea unor microorganisme precum bacterii sau alte formațiuni dăunătoare organismului de a împiedica dezvoltarea altor microorganisme care prin evoluția lor duc la diverse boli. Acest principiu stă la baza antibioticelor de azi în urma cărora au fost posibile și alte descoperiri și inovații importante în lumea farmaceutică, precum penicilina lui Fleming. Dacă românul Victor Babeș nu ar fi descoperit acest principiu al antibiozei, nu ar fi fost posibilă nici evoluția celorlalte tipuri de medicamente care reușesc să distrugă diverse boli și afecțiuni din zilele noastre.

  • Babesiozele sunt o altă descoperire a savantului. Ele erau pe atunci o specie nouă de bacterii iar ea afectează anual în special animale, care poate fi fatală pentru ele.

Domnul Dan Falcan ne povestea într-o notă ușor umoristică, că animalul său de companie pe care îl aducea și pe la muzeul Victor Babeș când și când, a făcut ulterior babesioză. Din fericire  a ajuns la timp cu el pentru a-i oferi ajutor medical.

Victor Babeș s-a ocupat astfel de toate acele boli care au afectat populațiile în secolele 19, 20 precum turbare, pelagră, tuberculoză, rabie, etc.

Cum a fost schimbat destinul lui Victor Babeș Despre viața sa și marile descoperiri în medicină

Omul Victor Babes – figura unui savant interesat de descoperiri și evoluția medicinei așa cum o știm azi în zilele noastre

În ceea ce privește omul Victor Babeș, el era total apolitic, îl interesau numai și numai cercetările, asta era destinul și preocuparea lui principală în viață. În ciuda acestui fapt nu a fost totuși ferit de conflictele socio-politice din perioada Primului Război Mondial. În 1918 Bucureștiul a fost ocupat de nemți de vreme ce toată familia regală era la Iași pentru a continua lupta, iar ulterior a fost acuzat de faptul că era germanofil și pentru a scăpa cumva de aceste tensiuni, aceasta a fost perioada în care a plecat la Cluj pentru a înființa Universitatea Babeș-Bolyai împreună cu Emil Racovită și alți intelectuali ai vremii.

Filosofia sa de viață era preponderent materialistă și nu credea în spiritualitate sau alte dimensiuni ale vieții și asta l-a ajutat în timpul comunismului. Era privit bine datorită faptului că se ocupa de bolile sărăciei care afecta o mare parte din populație.

Conflictul cu Ioan Cantacuzzino

A existat  între Victor Babeș și Ioan Cantacuzzino un conflict cu Cantacuzzino din care poate reieși în mod vădit profilul lui Victor Babeș și modul în care era el perceput de ceilalți atât ca om cât și ca savant.

Conflictul dintre ei era astfel mai mult la nivel social și consta în faptul că erau priviți și percepuți ca fiind două firi total opuse.

Două figuri diferite din lumea cercetărilor științifico-medicale, Victor Babeș – savantul retras, mai puțin plăcut de lumea largă și I. Cantacuzzino, un caracter plăcut, sociabil și popular printre simpatizanții medicinei din acea vreme. Singurul conflict de ordin științific care a existat între cei doi a fost în timpul războiului balcanic din 1913 atunci când armata română de la Sud de Dunăre se îmbolnăvește de holeră. Cantacuzzino și Babeș vin cu două soluții diferite. I. Cantacuzzino având mai multă influență politică și se adoptă remediul său. Babeș se opune dar remediul lui Cantacuzzino are succes – reușește să vindece cu vaccinul său 800.000 de oameni. Acest lucru a contat enorm mai târziu în cadrul altor lupte ale armatei deoarece prin acest vaccin Cantacuzzino a reușit să imunizeze  și să îmbunătățească starea de sănătate a soldaților.

 

Ca urmare I. Cantacuzzino a reușit să creeze o școală în jurul său, să-și adune discipolii și să fie iubit și după moarte, având mereu mormântul îngrijit și plin de flori, pe când cel al lui Victor Babeș este lipsit de decorații și rămâne neîngrijit cu lunile.

Descoperirile sale și lupta neîncetată pentru evoluția medicinei din acea vreme și cea de peste veacuri este ceea ce rămâne cu adevărat important pentru posteritate. Mergeți la muzeul Victor Babeș din strada Poet Andrei Mureșanu, 14 A, din zona Dorobanți, aflați care au fost cele mai importante descoperiri ale sale și vedeți cu ochii voștri că tot ce am povestit aici nu este o înflorire frumoasă a istoriei!

Cum a fost schimbat destinul lui Victor Babeș Despre viața sa și marile descoperiri în medicină 2


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *