Omul întotdeauna se va reîntoarce la natură
Omul întotdeauna se reîntoarce va la natură în orice vremuri am trăi, deoarece natura a fost în vremurile de demult cel mai bun aliat al omului… Atunci cînd avea nevoie de hrană, natura i-a oferit din abundenţă acest lucru, iar vegetalele în număr foarte mare şi variate ca soiuri, au completat panoplia necesităţilor alimentare ale fiinţei umane.
Mai spre timpurile noastre, natura s-a uitat tot mai des la elanul civilizaţiei umane cînd era modernă a industrializării a demarat plină de promisiuni. La început am văzut cu toţii că progresul este bun, sănătatea oamenilor s-a ameliorat simţitor, descoperirile ştiinţei ajutînd din plin la confortul civilizaţiei. Dar odată cu cerinţa tot mai mare de materii prime, corporaţiile transnaţionale au uitat de prietenia cu natura şi au început să o tortureze practic, prin defrişări masive de păduri, pentru cerinţa tot mai mare de hârtie pentru milioanele de publicaţii, precum şi prin poluarea enormă a mărilor şi oceanelor, şi prin asta a vieţuitoarelor ce au rolul lor în ecosistem, cu reziduuri petroliere şi chimice de tot soiul, rezultate în urma proceselor industriale.
Cert este că la ora actuală întreaga opinie publică mondială a luat măsuri contra poluării naturii, prin proteste şi proiecte de ocrotire a mediului ambiant. Încă există imense suprafeţe cu vegetaţie pe planetă, încă există bazine hidrografice uriaşe ce îşi aduc aportul benefic la mecansimele naturii, şi din acest punct de vedere deja se iau măsuri de realizare a oraşelor viitorului.
Cum ar putea arăta şi mai ales cum ar putea funcţiona un asemenea oraş ecologic?
În primul rând trebuie spus că în cîteva ţări din lume cum este Germania deja s-au realizat asemenea cartiere, veritabile oaze verzi care încîntă ochiul celor ce locuiesc acolo. Deci ideea de bază este cea a amenajării în jurul unor asemenea locuinţe a cît mai multă verdeaţă, atît de jur împrejur, cît şi deasupra caselor, pentru a le integra armonios şi ergonomic în structura energetică a locului respectiv. Ştiinţele de frontieră deja lucrează la îmbunătăţirea tehnicilor de transformare a tuturor formelor de energie neconvenţională în surse de alimentare ce pot asigura completa autonomie a unor astfel de amenajări ecologice. Clorofila de exemplu din vegetaţia prezentă în jurul unei asemenea locuinţe poate fi folosită la procesul biochimic de filtrare a apei potabile şi a componentelor aerului, în aşa fel încît să se respire oxigen curat.
Locul trebuie să fie în permanenţă legătură cu sufletul şi spiritul omului
Desigur, ideea prezentată nu se opreşte la o singură locuinţă sau doar la case amplasate separat unele faţă de altele. Astfel de proiecte sunt prevăzute a avea o simbioză cu sufletul omului, deoarece oricând omul a fost încîntat de verdele din natură, care echilibrează, împrospătează şi oferă optimism. Dintr-o astfel de perspectivă sunt puse pe planşetă minioraşe ecologice, acoperite pur şi simplu de multă vegetaţie, ale căror surse de alimentare sunt razele ultraviolete şi energiile de tip eolian şi biochimic. Asemenea miniorăşele sunt proiectate a avea forme de tip piramidal şi ovoidal, pe nivele şi coridoare amplasate ergonomic, pentru a crea energii în stil Feng Shui ce influenţează tonusul psihic în mod pozitiv. Iată deci că se lucrează intens pe latura redresării sufleteşti, în simbioză directă cu natura, respectînd-o şi considerând-o din nou ca un aliat ce ne poate oferi mult mai multe decît am crezut noi pînă acum.
Se estimează că majoritatea orăşelelor şi miniorăşelelor ecologice să fie construite în apropierea fluviilor şi rîurilor, pentru a alimenta direct cu apă atît vegetaţia care protejează exteriorul clădirilor ecologice, cît şi reţeaua de apă potabilă şi de tip menajer asamblate în interiorul unor astfel de structuri. Cei care sunt deschişi către spiritualitate şi neconvenţional reuşesc astfel să îmbine la modul practic şi foarte eficient utilul cu plăcutul, într-un tandem al viitorului demn de salvarea conştientă a rasei umane din faţa unui posibil dezastru cauzat de epuizarea surselor de energie convenţională.
Cornel Nicula
