dehaine.ro

Spiritul poporului nostru: ce cred românii despre ei înșiși?

Joi, 01.Dec.2016 00:00 Locuri si oameni din Romania Lasă un răspuns 1 vizualizari

Când vine vorba despre percepția pe care noi, românii, o avem despre comunitatea pe care o formăm, părerile sunt împărțiteatât de împărțite încât ele dau naștere unul conflict pe axa stimei de sine a românilor.

Sunt românii inteligenți, muncitori și binevoitori sau hoți, leneși și ușor de influențat de reprezentații clasei politice? Ei bine, să acceptăm una din etichetele mai sus drept absolută ar înseamna să reducem complexitatea unui popor doar de dragul argumentației. Din păcate, există tendința de a generaliza în mod nejustificat un atribut, ceea ce dă naștere în mod inevitabil conflictelor de viziune, dar și, bineînțeles… confuziei.

Dacă nu avem în minte o imagine stabilă a cine suntem ca popor, vom pendula între cele două extreme: mândria de a fi român și rușinea pe care o simțim când auzim diverse isprăvi ale conaționalilor noștri.

De la comunitate la individualitate…

 Să conștientizăm ceea ce ne unește – dar și ceea ce ne diferențiază

Fără îndoială că faptul de a ne fi născut în România a adus vieții noastre lecții pe care nu le-am fi învățat altfel. Istoria a lăsat urme adânci în zestrea noastră genetică, creionând cursul generațiilor de acum. Dacă am privi atent, am observa cum stresul și confuzia din perioada comunismului, trăite de majoritatea românilor, au dat direcție unei tendințe individualiste pe care o recunoaștem des în jurul noastru: tot mai mulți români par să se concentreze exclusiv pe bunăstarea personală, ignorând aspecte civice precum: necesitatea de a ne ocroti frumusețile naturale, de a ne exprima votul, de a oferi ajutor celor mai puțin norocoși, de a ne folosi calitățile personale pentru a genera și o schimbare socială.

Reacția psihicului la o perioadă îndelungată de confuzie este aceea de a raționaliza, deoarece răspunsurile și certitudinile ne conferă sentimentul siguranței. Din această perspectivă, s-ar putea spune că inteligența de care dăm dovadă este în legătură cu perioada grea prin care am trecut și care ne-a învățat o lecție dură: pentru a supraviețui, este nevoie să ne adaptăm și să găsim soluții în piatră seacă.

Avem un fond comun, dar faptul că trăim aceste vremuri reprezintă o oportunitate de a ne aduce contribuția, participând la evoluție prin calitățile și viziunile noastre personale. Cum ar fi ca, în loc să criticăm în mod pasiv, să începem să participăm la schimbare cu un pas cât de mic, dar semnificativ?

Oamenii au impresia că schimbarea înseamnă ceva măreț și necesită mult efort.

Este adevărat că schimbarea este măreață, dar nu prin efort și heirupism, ci prin minunăția de a face pași mici, împreună. Putem fi mai buni împreună dacă fiecare își îndeplinește cu seriozitate responsabilitățile, dacă arătăm grijă și interes în domeniul noastru de activitate, dacă ne încredem că binele poate fi adus în prezent prin acțiuni simple, dar de efect.

Tezaurul înțelepciunii populare: punct de reper valoric

spiritul-poporului-roman-cum-ne-autodefinim

Am observat de multe ori cum autoaprecierile românilor au tendința să fie „moderate”, tocmai pentru a nu aduce a propagandă comunistă. Totuși, până când vom continua să ne autonegăm? Este limpede că avem la dispoziție o adevărată comoară de înțelepciune: legende, proverbe, mituri, povești care nu ajută să descoperim repere morale precum: generozitatea, istețimea, căldura, „năzdrăvănia”, umorul, perseverența, curajul. Dacă vom citi povești sau legende dintr-o stare de deschidere, vom avea surpriza plăcută de a intra în contact cu emoții ancestrale. În sinea noastră, simțim că poveștile sunt adevărate și că nu ne vorbesc despre o realitate intangibilă.

Hai să aducem valorile în prezent, reactualizându-le prin puterea exemplului!

Probabil că unul dintre „defectele” noastre este acela că vorbim prea mult despre ceea ce se întâmplă în țară și acționăm prea puțin. În loc să ne afundăm într-o stare de neputință și criticism, putem întotdeauna să căutăm soluții și să le testăm în realitate.

Uneori, dezordinea reprezintă un avantaj pentru că îți oferă oportunitatea de a crea o nouă ordine.

Ioana Olărașu


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *