Noiembrie – luna ritualurilor

ritualuri luna noiembrie
Vineri, 03.Noi.2017 16:01 Ritualuri si simboluri, Spiritualitate Lasă un răspuns 1 vizualizari

Vechile credințe populare, încă păstrate în multe zone ale țării, spun că luna noiembrie vine cu multe superstiții, dar cu și mai multe ritualuri prin care oamenii încearcă să alunge toate duhurile și forțele vrăjitorești. Începând cu sărbătoarea Arhanghelilor Mihail și Gavriil, și până la ultima zi a lunii – când este prăznuit Sfântul Andrei, românii au de respectat multe obiceiuri și tradiții moștenite din strămoși, pentru a ține piept spiritelor rele și pentru a alunga ghinioanele care îi urmăresc.

8 noiembrie – Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil

Această zi le este dedicată îngerilor, Arhanghelii Mihail și Gavriil fiind cunoscuți drept conducătorii cetelor cerești, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte şi călăuze ale sufletelor acestora spre Rai. În tradiția populară, însă, aceștia sunt  cunoscuți ca având și puteri magice.

Despre Sfântul Mihail, de exemplu, se crede că ar ține în mâini soarele și luna. Este vară atunci când acesta ridică mâna în care ține soarele și o coboară pe cea cu luna, iar când luna este mai sus, înseamnă că a venit iarna. Tot despre el se spune că trimite gerul pe pământ, însă are grijă să o facă puțin câte puțin, ocrotind oamenii și viețuitoarele.

În unele zone din Transilvania, unde cei doi Arhangheli sunt cunoscuți şi ca patroni ai oilor, ciobanii obișnuiesc să facă o turtă mare din făină de porumb, numită „Turta Arieţilor”, arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi.

În dimineața zilei de 8 noiembrie, această turtă este aruncată în mijlocul oilor, iar felul în care aceasta cade prevestește fecunditatea animalelor – dacă va cădea cu faţa în sus este semn de bucurie, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă va cădea cu faţa în jos, dimpotrivă, ciobanii au motive mari de supărare.

Se spune că nu este bine să lucrezi în această zi de sărbătoare, fiindcă, altfel, vei fi pedepsit cu un mare chin atunci când vei fi pe moarte, dându-ți sufletul cu greu.

11 noiembrie – Sfântul Mina

Prăznuit de ortodocși pe 11 noiembrie, Sfântul Mina este cunoscut ca fiind ocrotitorul celor păgubiți. Numită și Sărbătoarea Tâlharilor, se spune că aceasta este singura zi din an pe care hoții o respectă cu sfințenie și nu fură, de frica pedepsei divine.

În această zi, cei păgubiți se roagă la Sfântul Mina pentru prinderea tâlharilor și recăpătarea bunurilor.

De asemenea, fetele merg la biserică și pun lumânări invers, lipite de sfeșnic cu capătul pe care de obicei îl aprind, în speranța că inimile celor pe care îi iubesc se vor întoarce spre ele.

12, 13 și 14 noiembrie – Filipii de toamnă

Postul Crăciunului, care ține 40 de zile, începând cu 15 noiembrie și până în 25 decembrie, este precedat de 3 zile pline de superstiții. Pentru că Lăsatul secului are loc în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie, aceste zile se numesc Filipii de toamnă și sunt sărbătorite prin ritualuri magice, care au, în general, rolul de a apăra gospodăriile.

Cea mai mare parte a superstițiilor privind Filipii de toamnă au legătură cu lupii, despre care se crede că pot ataca în aceste trei zile. De aceea, oamenii atârnă de streșinile caselor câte un topor sau o secure care să țină lupii la distanță, ori leagă gura sobei pentru ca gura lupului să stea, și ea, închisă.

Potrivit superstițiilor, femeile nu au voie să toarcă lână în zilele Filipilor de toamnă.

21 noiembrie – Ovidenia (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului)

Cunoscută, în tradiția populară, și ca Vovidenia sau Ovidenia, termen ce provine de la „văvădenie” (în rusă, intrare), sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului este cunoscută ca fiind o sărbătoare a luminii, ce sparge întunericul iernii și al morții.

De aceea, există ritualul de a petrece această noapte cu lumini și focuri aprinse și se crede că cerul indică vremea pentru anul următor.

Astfel, dacă cerul nopții de Ovidenie este senin, următorul an va fi capricios, în timp ce ninsoarea și gerul prevestesc un an îmbelșugat.

30 noiembrie – Sfântul Andrei

Noaptea dintre 29 și 30 noiembrie, numită și noaptea strigoilor sau Noaptea Andreiului, este acea noapte din an în care se spune că spiritele și duhurile rele risipesc belșugul caselor, iar vârcolacii și sufletele rătăcite umblă prin lume și provoacă suferințe oamenilor și animalelor. De aceea, există numeroase ritualuri legate de această noapte și de ziua sărbătorii Sfântului Andrei.

Bărbații nu se duc la pădure, după lemne, pentru că se spune că lupul își poate întoarce gâtul în această zi și este mult mai agil decât de obicei. De altfel, femeile întorc oalele și cratițele cu gura în jos, pentru a alunga spiritele rele care se adăpostesc în aceste vase și, mai apoi, risipesc belșugul gospodăriei.

Niciun obiect din casă nu se împrumută în ziua praznicului, în schimb, toate lucrurile gospodăriei se ung cu nouă fire de usturoi încolțit, pentru a alunga paguba. Tot usturoiul este folosit și împotriva strigoilor, astfel că este așezat la geamuri și la uși, pentru a apăra întreaga locuință.

Tot de Sfântul Andrei, fetele necăsătorite au un ritual prin care își pot cunoaște destinul și își pot afla ursitul. Este vorba de „Turtica de Andrei”, o turtă foarte sărată, pe care femeia trebuie să o mănânce seara, înainte de culcare. Se spune că bărbatul care îi va apărea, mai apoi, în vis și îi va cere apă să-și potolească setea dată de turta sărată, o va cere de nevastă în următorul an.

De asemenea, se crede că tinerele nemăritate îşi pot vedea ursitul în vis și dacă pun sub pernă un fir de busuioc sfinţit.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *