Chakrele suferă blocaje energetice atunci când ne reprimăm pornirile naturale
Unul din aspectele importante ale fiinţei noastre este reprimarea
Un aspect otrăvitor aş spune, care nu ne lasă să trăim deplin bucuria de-a fi întrupat pe acest pământ. Din câte ştim, chakrele unui om funcţionează frumos, dar ce facem în momentul în care o chakră intră peste o alta? Nu trebuie uitat faptul că fiecare chakră este importantă, fiecare are rolul său bine definit, fiecare are conştiinţa sa de sine stătătoare. Inteligenţa fiecărei chakre le ajută să rămână din punct de vedere funcţional într-un registru de ansamblu de mult bun simţ. Însă uneori se întâmplă ca lucrurile să ia o altă întorsătură, din păcate nu prea fericită şi nici avantajoasă pentru noi.
Sexualitatea a căpătat conotaţii diferite în zilele noastre
Să luăm ca exemplu chakra sexuală – atâta timp cât aceasta funcţionează doar ca centru al sexualităţii este bine, însă oamenii de-a lungul timpului au reprimat acest centru, aşa încât la ora actuală centrul sexului nu se mai află în organele genitale ci în cap. Această suprapunere ne dă mari bătăi de cap, obsesii şi multe fantezii, însă şi impotenţă. Atâta timp cât se face sex mai mult cu capul, pentru noi oamenii acest aspect este îmbrăcat în vulgaritate şi promiscuitate. Acest dezechilibru a dus la apariţia pornografiei şi vizualizarea a multor pagini de reviste şi filme pe această temă. Se poate întâmpla atunci când faci dragoste cu o femeie, de fapt să vizualizezi pe cu totul altcineva din producţiile cinematografice de acest gen sau nu. Este foarte ciudat faptul că tot mai mulţi ”bărbaţi” apelează la acest gen pentru că nu mai sunt în stare să întreţină o relaţie sexuală cu partenera de viaţă! Practic, femeia ta nici nu există! În asta constă reprimarea.
Maeştrii reprimării se află în mănăstiri şi biserici
Dacă intrăm acum de exemplu, în ceea ce noi numim reprimarea religioasă, chiar că toţi centrii noştri energetici s-au separat. Multe anomalii şi dezechilibre se pot întâmpla şi chiar se întâmplă în aşa zisele mânăstiri, biserici, schituri care chipurile sunt casele Domnului. Religia nu a făcut altceva decât să despartă pe om de Creatorul său. Este trist că tocmai o instituţie de acest gen care trebuia să unească sufletele oamenilor (nu să le înrobească şi să le înfricoşeze cu judecata de apoi), a produs marea schismă în sufletul omului, îndepărtându-l de fapt de adevărata credinţă în Dumnezeu. Dumnezeu este libertate de exprimare, El este cel care ne-a creat după chipul şi asemănarea Sa cu toată dragostea şi iubirea. El este Cel mai Bun Prieten al omului. Biserica l-a făcut o Autoritate de care trebuie să ne fie frică şi ruşine atunci când păcătuim.
Ideea de bază este următoarea: fiecare centru energetic (chakră) trebuie să funcţioneze frumos fără să interfereze cu un alt centru. Fiecare este specializat şi ştie ce trebuie să facă. Numai noi oamenii am încercat să mutăm, să reprimăm un centru sau altul şi acum suferim consecinţele.
Virgil Marcu




