Ce spun cercetătorii despre cel de-al doilea creier –stomacul

Cheia stresului, anxietății și tensiunilor se află în stomac. Aici se află, de fapt cel de-al doilea creier, cu funcții care se reflectă în întreg organismul, reglând emoțiile, amintirile și plăcerea.

De-a lungul timpului intestinul a fost considerat o structură periferică, care efectuează numai funcții marginale. Adevărul este că nutriția este cea care ne influențează gândurile și subconștientul, în proporție de 90%. Astfel, putem observa că există o legătură între nutriție și boli.

Ce ne spune știința despre stomac

Expertul în anatomie și biologia celulei, Michael D. Gershon, de la Universitatea Columbia spune că: ”stomacul, deși are doar o zecime din neuronii creierului, care lucrează independent de acesta, are rolul de a fixa amintirile legate de emoții, semnalând astfel bucuria și durerea”.

Astfel, nu e nici o coincidență că celulele din stomac  produc 95% din serotonină, care este neuro-transmițătorul bunăstării.

Stomacul eliberează serotonină, ca urmare  a factorilor externi : mâncare, sunete și culori. Studiile făcute pe șoareci modificați genetic, au arătat existența unei axe cap-stomac.

Serotonina este implicată în câteva  funcții biologice: dormit-trezit, dorința sexuală, foame, sațietate, stare. Atunci când ai un nivel redus de serotnonină devii mai irascibil, ai probleme de sănătate sexuală, ai probleme cu somnul, suferi de constipație, toate acestea contribuind la apariția depresiei.

Serotonina este cea care reglează apetitul și comportamentul pe care îl ai atunci când mănânci. Din cauza serotoninei mâncăm mai mult sau mai puțin, mai mulți carbohidrați sau mai multe proteine.

Dacă te apropii de depresie, serotonina este la un nivel redus în organism, de aceea poftim la dulciuri și ciocolată pentru că promovează producția de serotonină și substanțe psihoactive.

Puterea noastră stă în stomac

Numărul mesajelor pe care creierul le trimite abdomenului întrunesc aproximativ 90% din totalul schimbului dintre cele două. În marea majoritate a timpului, aceste mesaje subconștiente le percepem ca semnale de alarmă. Când intestinul suferă, de exemplu de sindromul colonului iritabil, atunci persoana respectivă suferă și psihic.

Conflictele emoționale

Stomacul nu numai că reacționează la alimentele ingerate, dar poate să și gândească, să ia decizii, să simtă  independent de creier, așa cum ne arată colita, ulcerul, neurogastroenterologia, arsurile la stomac; care sunt cauzate de stres.

Ca și neuronii din cutia craniană, există neuroni care  sunt împrăștiați în restul corpului , și care pot fi masați prin masaj efectiv ( ce stimulează corpusculii tactili, fibrele musculare și receptorii din tendoane) dar și prin mișcare.

Mai mult decât atât, centrii nervoși ai abdomenului pot fi stimulați prin respirația abdominală.

Nutriția și meditația

În stomac există un creier care asimilează nu numai mâncare, dar și informații  și emoții din mediul extern. Țesutul intestinului are lungimea între 200 și 250 de metrii pătrați și este locuit de către 10 trilioane de bacterii.

Pentru a trata disfuncțiile stomacului există câteva tehnici de meditație care s-au dovedit folositoare.

De aceea este necesar să avem o dietă sănătoasă și să combinăm alimentele corect.