dehaine.ro

Obiceiuri de Moșii de iarnă pe care e bine să le respectăm

Joi, 16.Feb.2017 00:00 Religie si credinta, Spiritualitate Lasă un răspuns 1 vizualizari

În fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Înfricoșătoarei Judecăți (Lăsata Secului), adică înainte de intrarea în Postul Paștelui, creștinii îi pomenesc pe cei trecuți în neființă. Conform tradiției populare, această sărbătoare se numește Moșii de Iarnă (Moșii cei mari) sau Sâmbăta Morților.

În această  zi se face pomenirea morților pentru că este ziua în care ” Hristos a stat cu trupul în mormânt  și cu sufletul în Iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți”.

Moșii de iarnă deschid seria celor șapte sâmbete ale morților, care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, pe 8 Aprilie, în care credincioșii fac parastase.

Ce să facem de Moșii de iarnă

În popor Moșii de iarnă sunt cunoscuți ca ”Moșii de Piftii”, deoarece în această zi se mănâncă piftie și alte răcituri, urmând ca a doua zi tot ce a rămas nemâncat să se arunce. În cazul în care acest lucru nu este respectat, se crede că Natura se va răzbuna trimițând valuri de aer rece în mijlocul verii.

Ba mai mult, femeile care lucrează în această zi sunt pedepsite ”să tremure ca piftia” și să li se întoarcă pomana pe care au dat-o.

Ca pomana să fie primită, credincioșii trebuie să participe la Sfânta Liturghie, de dimineață, de abia după aceea va fi oficiat parastasul. Apoi familia va merge la cimitir, unde trebuie să aprindă câte 2 lumânări pentru fiecare mort, deoarece astfel se încălzesc suflete acestora.

În Bucovina , obiceiul este să se dea de pomană plăcinte cu brânză, care se împart familiilor necăjite cu mulți copii.

În Banat, se dă de pomană grâu fiert cu brânză și unt, un preparat specific zonei, iar în pachete se pune și friptură de porc.

În Transilvania, pe lângă pachetele cu vin și colivă, se prepară și bucatele preferate ale mortului, pentru a se da de pomană, plus o prăjitură specifică, numită ”pupi” (chec cu mere).

Conform tradiției ortodoxe, odată cu Lăsatul secului, cununiile religioase ar trebui interzise, până la a doua Duminică după Paști, Duminica Tomii.

În unele  zone, oamenii spun că sufletele morților vin pe pământ, ca să se hrănească cu aburii fierturilor, astfel încât să le ajungă pe un an întreg. Se mai spune că sufletele morților veghează casele din care au plecat.

După Moșii de iarnă urmează Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, 19 februarie, sau mai bine zis momentul când Adam și Eva au fost izgoniți din Rai, adică Lăsata secului de carne. Această zi este ultima zi în care se mănâncă carne până la Paște. În această zi este bine să ne iertăm unii pe ceilalți pentru a nu intra în Postul Paștelui cu păcat.

Începând de Luni, 20 februarie,intrăm în ”Săptămâna albă”.

”Săptămâna albă” este astfel denumită, deoarece în această săptămână se mai pot mânca încă, lapte, brânză, ouă și pește. Miercurea și vinerea se pot mânca aceste alimente o dată pe zi, iar în restul zilelor sunt permise de două ori pe zi.

Pe 26 februarie urmează Lăsata secului de brânză, iar în calendarul ortodox 27 februarie este semnalată ca fiind ziua în care începe Postul Paștelui propriu-zis.

Alexandra Dănciulescu


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *