Noroc sau ghinion? Pilda fermierului care te ajuta sa descoperi esenta Taoismulu...

Originile taoismului – Lao Tzu

Povestea Taoismului începe acum 2500 de ani, odată cu nașterea celui căruia i s-a atribuit numele de Lao Tzu – care înseamnă “Bătrânul Maestru”. Despre Lao Tzu nu se știu multe lucruri, dar legende vorbesc despre venirea pe lume și viața lui. Se spune că Lao Tzu s-a născut după ce a stat 8 sau 80 de ani în burta mamei sale, că la naștere avea deja barbă albă, și că a trăit 129 de ani.
Lao Tzu a creat Tao Te Ching, un manual care cuprinde 81 de versete și cu care începe unul dintre cele două mari curente ale gândirii chinezești, Taoismul.

•  “Tao” înseamnă “calea”
•  “Te” se traduce prin “virtute”
•  “Ching” înseamnă “marea carte”

Așadar, Tao Te Ching se poate traduce ca “Marea carte a căii virtuoase”.

Implicațiile filozofice ale taoismului

Filozoful Alan Watts, într-una dintre conferințele sale despre Taoism, explică conceptul de “Te” sau “virtute”, referindu-se la însușirile vindecătoare ale elementelor. “Te” este de fapt o virtute superioară și naturală, care devine virtute atunci când nu este atașată de ideea virtuții. Virtutea din Taoism este asociată cu ceva magic, în sensul în care soarele este soare fără să fie conținut de ideea de sine. Soarele pur si simplu este, la fel cum virtutea naturală nu depinde de nimic exterior sau de etichete.

Din punctul de vedere taoistic, virtuos este un om care a învățat să fie în armonie cu “calea”.

“Tao” (calea sau drumul) este acela de la care lucrurile nu pot pleca, asemănător unui fel de sursă. Daca ceva se poate disocia de Tao, acela nu este adevăratul Tao. Alan Watts vorbește despre Tao ca despre un râu în care toți înotăm. Există oameni care sunt conștienți că sunt purtați de curenții apei, și oameni care au impresia că înoată împotriva curentului, cu toate că, la rândul lor, și ei sunt purtați de aceiași curenți. Omul care se trezește din impresii, devine conștient că el deține toată puterea râului. Persoana care se zbate împotriva curentului nu exprimă prin acțiunea sa puterea râului. Cel care se lasă purtat de apă, poate folosi curenții asa cum își dorește, la fel cum o corabie utilizează forța apei pentru a urma cursul dorit. Taoismul este ca arta navigației. Ideea de bază este că și dacă luptăm împotriva curentului, noi tot de apă ne folosim. Un navigator priceput lasă natura să facă greul pentru el.

Cum putem deprinde sensul taoismului?

Tao Te Ching este un ghid pentru înțelegerea mistică a universului, o carte de căpătâi pentru lideri și o învățătură despre puterile naturale. Taoismul ne arată cum să guvernăm fără să conducem, cum să stăpânim arta anonimității.
În Taoism, anonimitatea nu are de-a face cu lipsa de încredere sau cu invizibilitatea socială, ci cu pacea divină și cu recunoașterea totală de sine.
Taoismul este despre cum să nu ne punem singuri piedici; el nu propune o tehnică sau o metodă, ci trimite către conectarea cu centrul inimă-minte. Din acest centru pornește magia virtuoasă taoistă – el fiind originea naturală a lui “a fi”.

“Tao” reprezintă calea armoniei și a imponderabilității

Ce înseamnă acest lucru?
Când suntem în armonie cu Tao, experimentăm o ușurință naturală în tot ceea ce facem; senzația că ne cărăm corpul pretutindeni, dispare. Când devenim conștienți de Tao, realizăm că noi și calea nu suntem două lucruri diferite, ci fațete ale aceluiași întreg. Tao este unitate la nivelul cel mai înalt. Senzația de imponderabilitate înseamnă că nu mai suntem în opoziție față de noi, că nu mai există rezistență la ce se petrece în interior și în afara noastră.

Vă las cu o poveste care ne ajută să înțelegem natura veșnic fluidă și nepolarizată a Taoismului.

Odată demult, exista un fermier chinez al cărui cal a fugit. Și toți vecinii s-au adunat să-l compătimească. “Ne pare rău să auzim că ți-a fugit calul”, “ce năpastă pe tine”, spuneau oamenii. La care fermierul răspundea: “se poate”. A doua zi calul s-a întors, aducând cu sine 7 cai sălbatici. În seara cu pricina, sătenii s-au adunat din nou acasă la fermier și i-au spus: “ce noroc pe tine”, “ia uite cum s-au aranjat lucrurile”. La care fermierul a răspuns: “se poate”. În ziua următoare, fiul fermierului a încercat să călărească unul dintre caii sălbatici, dar a fost aruncat din șa și și-a rupt piciorul. Oamenii din sat iar s-au adunat și au spus: “ce nenorocire pe voi!”, la care fermierul a răspuns: “se poate”. Ziua următoare, ofițerii de armată au venit să ia tineri pentru bătălie și l-au respins pe fiul fermierului pentru că avea piciorul rupt. Sătenii s-au strâns din nou și au spus: “ce noroc pe tine și pe fiul tău!”. La care fermierul a răspuns: “se poate”.

În viață nu putem ști imediat dacă ceva este favorabil sau nefavorabil. Taoismul ne învață că, in definitiv, nimic nu este bun sau rău, ci că asemenea apei, viața curge indiferent de sensul pe care noi îl atribuim lucrurilor.

Manuela Dumitrașcu