Lupta dintre Bine și Rău – Arhanghelul Mihail vs. Lucifer

Când ne gândim la Sf. Arhanghel Mihail, ne apare în minte cuvântul dreptate, el fiind cel care l-a alungat pe Lucifer, îngerul răzvrătit, din cer, împlinind voia lui Dumnezeu. Sf. Arhanghel Gavriil este cunoscut drept mesagerul lui Dumnezeu, cel care a vestit venirea lui Iisus Hristos.

Andrei Oișteanu menționează în Ordine și Haos. Mit și magie în cultura tradițională românească faptul că Sf. Arhanghel Mihail poartă împotriva lui Satanail un război cosmic în toată regula și îl învinge (cu ajutorul lui Dumnezeu, pe care îl suplinește), prăbușindu-l pe fundul mărilor.

Este ca și cum, odată cu finalizarea acestei lupte, se stabilește axa dintre cer și pământ, bine și rău. Dacă am păstra această perspectivă și am plasa la mijlocul axei psihicul uman, am recunoaște un context familiar: pendularea între cei doi poli și alegerea pe care avem responsabilitatea să o facem, prin liberul arbitru.

Cum aflăm ce este bine și ce este rău pentru noi?

Auzim tot mai des în jurul nostru că binele și răul sunt concepte depășite. În fond, etichetând o situație drept bună sau rea, nu spunem nimic despre complexitatea ei, reducând-i valoarea la o simplă judecată. Deseori, esența se ascunde în nuanțele subtile ale experienței, pe care le putem observa prin deschidere și flexibilitate.

Binele și răul capătă sensuri diferite în funcție de sistemul de valori în care le așezăm.

Fie că vorbim despre perspectiva creștină, socială sau cea a propriei noastre familii, vom găsi diverse nuanțe ale acestor două concepte. Este adevărat că, intersectând perspectivele vom descoperi înțelesuri comune, precum cele înscrise în Declarația Drepturilor Omului, dar dincolo de acestea apar definițiile pe care noi înșine le acordăm binelui și răului.

Se știe că, raportându-ne la ordinea cosmică, nimic nu este bine sau rău în sine, ci devine astfel în funcție de sensul pe care îl acordăm. Perspectiva este în mâinile noastre sau, mai bine zi, în mâinile conștiinței noastre. Putem să reflectăm asupra momentelor de dificultate pe care le-am parcurs: Dacă am fi continuat să credem că situațiile au fost rele în mod absolut, nu am fi găsit puterea de a merge mai departe. La prima vedere pare greu de crezut, dar acest citat o confirmă: „Fie că ai impresia că poți, sau crezi că nu poți – ai dreptate” (Henry Ford).

Fii sincer cu tine însuți

Fiind sinceri cu noi înșine, putem depăși inerția durerii interioare și recunoaște elanul vital care pulsează în noi, indiferent de ceea ce credem că este bine sau rău. În fond, esențial este să descoperim acel punct de echilibru, de contact cu Sinele nostru, capabil să ne poarte mai departe prin încercarea propriei vieți. Acel punct devine un adevărat reper interior, cu care ne putem conecta conștient ori de câte ori simțim nevoia.

Vă propun un exercițiu: Aveți nevoie de o coală albă de hârtie A4 pe care să desenați un cerc generos. Puteți folosi compasul, dar nu este obligatoriu. Marcați-i centrul cu un „x” și fixați-vă privirea asupra acestuia, ținând coala de hârtie la o oarecare distanță. Rămâneți concentrați câteva momente, fără a lua privirea de la centru.

Explorați! S-ar putea să descoperiți că… fiind în contact cu Centrul, limitele se estompează și nu veți mai pune accent pe cerc.

Ioana Olărașu