Fă-ţi timp pentru tine, pentru spiritul tău

Într-o zi am mers la Natura Bona, o farmacie naturistă. Acolo atmosfera era destinsă, pe fundal se auzea vag o muzică liniştitoare de meditaţie şi doamna care vindea produsele avea ceva cald, liniştitor şi bun. Am avut senzaţia că o ştiam de undeva şi că este ca o rază de soare blândă şi mângâietoare pentru toţi cei care intrau acolo. Pe peretele din faţa mea se etalau câteva foi scrise cu diverse poezii şi citate. Una din ele, cu autor anonim, mi-a atras atenţia ca vibraţie şi ca esenţă. Sigur omul care a scris-o este un maestru, pentru că atâta profunzime nu se găseşte în prea multe lucrări. I-am cerut doamnei permisiunea să o public şi să o dau ca sfat de taină cititorilor site-ului Zenivers. Am primit acordul dumneaei şi cu mare bucurie am copiat-o pentru dumneavoastră.

Aurul rămâne aur şi pe mâna cerşetorului şi pe mâna prinţului. Profunzimile rămân profunzimi şi la un maestru anonim ca şi la unul ştiut şi acceptat de multe ori pe neverificate…

Citiţi vă rog cu atenţie:

Fă-ţi timp În trecerea grăbită prin lume către veci

Fă-ţi timp o clipă, să vezi pe unde treci

Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând

Fă-ţi timp să poţi cu mila să le alinţi trecând

Fă-ţi timp de adevăruri şi adânciri în vis

Fă-ţi timp pentru cântare cu sufletul deschis

Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor

Fă-ţi timp s-auzi ce spune o floare, un cocor

Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă, când mergi cu slăbănogi

Fă-ţi timp ca pe un munte stând singur să te rogi

Fă-ţi timp să stai cu mama şi tatăl tău bătrân

Fă-ţi timp de o vorbă bună şi o coajă pentru câini

Fă-ţi timp să stai aproape de cei iubiţi voios

Fă-ţi timp să fii al casei în slujba lui Hristos

Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat

Fă-ţi timp că eşti în taină de lumi înconjurat

Fă-ţi timp de rugăciuni, de post, de meditări

Fă-ţi timp de cercetare, de fraţi şi de surori.

Fă-ţi timp şi adună zilnic din toate câte un pic

Fă-ţi timp că viaţa trece şi când nu faci nimic

Fă-ţi timp lângă cuvântul lui Dumnezeu să stai.

Fă-ţi timp să-asculţi la toate, din toate să înveţi

Fă-ţi timp să dai şi vieţii şi morţii tale preţ

Fă-ţi timp că-n urmă, zadarnic o să plângi

Comoara risipită a vieţii nicicând n-o s-o mai strângi

Stând poţi muri, luptând mai rău nimic nu poate fi

Să poţi să crezi, când alţii te insultă

Să te ridici, când alţii te doboară

Să poţi păstra, când alţii vor s-alunge

Să râzi chiar dacă sufletul îţi plânge

Şi cald rămâi, chiar dacă afară ninge… Aceasta-i arta de-a ÎNVINGE.

Cecilia David