Ce semnifică sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena și cum...

Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creștin. Acesta a fost primul fiu al lui Constantin Chlorus și al Elenei. În anul 306 este proclamat August, moment în care conferă mamei sale  Elena titlul de  ”Nobilissima Femina”- Doamnă prea Nobilă, iar în anul 325 îi acordă titlul de Augustă.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu.  În anul 270, la frageda vârstă de 16 ani, s-a căsătorit cu generalul roman Constantin Chlorus, iar în anul 272 l-a născut pe unicul său fiu Constantin.

În 293, împăratul Dioclețian i-a poruncit lui Constantin să divorțeze și l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a mai avut încă 6 copii.

Elena nu s-a recăsătorit, a trăit departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. Astfel, atunci când Constantin Chlorus  moare în 306, Constantin o aduce pe mama sa la curte. Datorită împăratului Constantin cel Mare și al mamei sale Împărăteasa Elena, Biserica iese dintr-un con de umbră și cunoaște o mare înflorire. Se pun capăt persecuțiilor, și se garantează libertatea credinței și cultului. 

Împărăteasa Elena este considerată patroana arheologilor, pentru că ea a fost cea care a început căutările pentru Crucea Domnului. Se spune că acolo unde au făcut săpături au găsit 3  Cruci, dar neștiind care era Crucea Domnului, au atins cu fiecare dintre ele un mort iar acesta a înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului. Astfel, din ziua aceea de 14 Septembrie, se prăznuiește Ziua Sfintei Cruci.

Împărăteasa Elena a construit lăcașuri sfinte și s-a bucurat de evlavie din partea creștinilor. Datorită ei, spun cercetătorii, că împăratul Constantin este recunoscut de Biserică, pentru că l-a condus pe drumul creștinătății din umbră.

Numele Elena înseamnă ”făclie”, ”torță”, ”strălucirea Soarelui”. Sicriul împărătesei este o adevărată bijuterie artistică și poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Tradiții și superstiții din popor 

• Ziua de 21 mai, în popor, este cunoscută ca ziua lui Constantin Graur sau Constantinul Puilor, pentru că în această zi păsările din pădure își învață puii să zboare.
• Oamenii trebuie să țină sărbătoarea ca să nu le mănânce ulii, puii în gospodărie.
• În această zi este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele și grâul să nu fie distruși de grauri,
• Până în această zi este bine să se semene porumbul, ovăzul, meiul, deoarece tot ce se seamănă după această zi se va usca.
• Podgorenii respectă ziua de 21 mai, pentru că altfel, graurii vor veni și le vor mânca strugurii.
• Ziua de 21 mai este ziua în care păstorii stabilesc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi.
• Femeile stropesc cu tămâie și aghiasmă, pentru a alunga duhurile rele.
• Țăranii aprind un foc mare, pentru a se proteja de spiritele malefice, iar prin acest foc obișnuiesc să-și treacă oile pentru a fi ferite de rele.
• În sate trebuie să fie zgomot mare , pentru a alunga vrăjitoarele care vor să ia sporul laptelui.
• Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure.