15 Motive științifice pentru care să meditezi

admin Duminică, 29.ian..2017 12:31 Meditatie, Spiritualitate Lasă un răspuns 1 vizualizari

Termenul mindfulness se află, mai nou, pe buzele tuturor – adesea prezentat drept panaceu universal. Jon Kabat Zinn este profesorul și cercetătorul care a studiat efectele meditației pe vremea când aceasta nu era atât de populară ca acum. El a integrat practica mindfulness – atenție conștientă în medicină, realizând studii clinice privind efectele ei.

Ce este cu adevărat meditația?

Abundența de informații privind mindfulness poate creiona o imagine eronată asupra acestei practici. Jon Kabat Zinn ne aduce aminte că mindfulness – practica atenției conștiente nu este un concept, ci un fel de a fi. Dacă privim lumea ca pe un cumul de conexiuni, atunci meditația ne ajută să cultivăm o relație sănătoasă atât cu exteriorul, cât și cu interiorul, sursa vitalității noastre.

Dacă pornim de la premisa interconexiunii lumii în care trăim, nu putem să separăm momentele în care practicăm meditația cu momentele în care avem alte preocupări sau activități. Valorile morale ar trebui să se articuleze fin indiferent de situația în care ne aflăm, ca un fir roșu al verticalității. Chiar dacă alegem să ne exersăm, în felul nostru, atitudinea contemplativă, este important să activăm această atitudine în momentele în care avem cu adevărat nevoie, transferând beneficiile din practica „separată” în viața de zi cu zi.

Meditația ne ajută să cultivăm starea de observator și să spunem stop cadru atunci când emoțiile escaladează.

Luciditatea ne va ajuta, într-un final, să alegem înțelept, inclusiv în situațiile dificile.

Practica atenției conștiente dă la o parte perdeaua de ceață emoțională.

Meditația reprezintă, în fond, un mod de a ne educa mintea.

Educația nu înseamnă doar cumul de informație, ci și exersarea felurilor în care cunoașterea poate fi folosită pentru bunăstare. Studiile arată că practica meditației contribuie la dezvoltarea unei minți reflexive, la sporirea nivelului de adaptare și flexibilitate al creierului și la construirea unor relații empatice.

Vă prezentăm 15 motive validate științific pentru care meditația este benefică:

Meditația reduce stările depresive și anxioase. Mulți cercetători încurajează medicii să discute cu pacienții lor despre rolul profund al meditației în tratarea stresului, a anxietății și a stărilor despresive.
Poți atenua inflamația calmându-ți mintea. Studiile au arătat că un program bazat pe practica atenției conștiente (MBSR) s-a dovedit eficient în scăderea nivelului inflamației din organism. Așadar, practica atenției conștiente poate ajuta în afecțiuni inflamatorii precum astm, artitrită, sindromul colonului iritabil.
Meditația îți poate transforma viața sexuală. Practica atenției conștiente are efecte pozitive asupra nivelului de energie, reduce stresul și te face mai prezent/ă, respectiv mai disponibil/ă în relație cu partenerul/partenera.
Plonjarea în interioritate crește cantitatea de materie cenușie din creier. Aceasta explică faptul că persoanele care meditează cultivă emoții pozitive, au stabilitate emoțională și aleg comportamente în mod conștient.
Meditația bunătății (Lovingkindness) îți va extinde cercul social. Această meditație sporește sentimentul conexiunii sociale în raport cu străinii. Meditația este o cale de a ne conecta cu ușurință cu cei din jur, depășind izolarea socială pe care o trăim uneori.
Poți medita pentru a-ți ușura durerea fizică. Deși cercetătorii nu înțeleg prea bine mecanismul, practica atenției conștiente ajută la ușurarea durerii cronice și crește calitatea vieții.
Starea de prezență ajută la depășirea dependențelor și a consumului de substanțe. Cultivarea conștienței în raport cu fluxul gândurilor noastre este o temă centrală în meditație. Un studiu a arătat cum utilizarea tehnicilor de meditație într-un program de reabilitare a redus consumul de substanțe și de alcool, comparativ cu un program clasic de reabilitare.
Meditația te menține tânăr. Cercetările arată că meditația combinată cu yoga poate îmbunătăți funcționarea cognitivă și încetini telomeraza, ceea ce duce la protecție împotriva îmbătrânirii cauzate de stres.
Chiar și numai un strop de meditație îți îmbunătățește imunitatea. Chiar și un program de meditație pe termen scurt poate determinat îmbunătățiri semnificative ale funcției imunitare. Asta înseamnă că sezonul răcelilor poate deveni o excelentă ocazie de a începe practica meditației.
Meditația îți sporește abilitatea de concentrare. Un studiu recent demonstrează efectele pozitive ale meditației în tulburările atenționale – totul fără efectele secundare ale amfetaminelor.
Meditația te poate transforma într-o persoană compasivă. Practica atenției conștiente extinde ariile cerebrale responsabile pentru trăirea empatiei și pentru abilitatea de a înțelege și citi emoțiile celorlalți, ceea ce are ca rezultat aprofundarea relațiilor.
Meditația îți poate îmbunătăți cariera. A fost corelată cu o satisfacție crescută la job și cu o mai bună implicare în muncă.
Este posibil să îți reduci tensiunea arterială cu ajutorul meditației. Un studiu publicat în decembrie 2016 arată că meditația este o alternativă promițătoare pentru reducerea presiunii sistolice și diastolica – factori de risc majori în bolile cardiovasculare.
Reducerea stresului îți poate îmbunătăți digestia. Tulburările inflamatorii ce țin de sistemul digestiv sunt în strânsă legătură cu starea psihică. Mediația reduce afecțiunile digestive asociate stresului.
Practica meditativă ajută la îmbunătățirea somnului și la prevenirea insomniei. Un grup care a practicat meditația timp de șase săptămâni și-a redus semnificativ insomnia, oboseala și stările depresive.