Vaccinul la copii pro și contra: e indicat sau nu SĂ NE VACCINĂM COPIII?

Actualmente Terra are o populație de circa 7 miliarde de oameni și nu se poate nega faptul că exploziile demografice se datorează creșterii condițiilor de trai dar mai ales avansului medicinei. Marele pas l-a reprezentat descoperirea antibioticelor și a vaccinurilor.

Secolul 19 a venit cu o puternică industrializare a societății ce a dus la o creștere demografică a aglomerărilor urbane, dar și cu descoperirea savantului francez Louis Pasteur, care a realizat pentru prima dată vaccinul antirabic, împotriva turbării. Începutul anilor 1900, aduce în atenția lumii medicale, prima substanță antibacteriană, obținută de către chimistul și medicul german Paul Ehrlich, care eradica o boală netratabilă, mortală la acea vreme, sifilisul. Imediat a fost urmată de descoperirea epocală a penicilinei de către Alexander Fleming, descoperire care a deschis calea cercetării și obținerii de noi clase de antibiotice.

Însă marea explozie demografică, contemporană nouă, are debutul în anii 50 ai secolului trecut, o dată cu introducerea vaccinării de masă. În anii imediați după cel de-al Doilea Război Mondial, trăiau pe pământ doar 2,5 miliarde de locuitori. În puțin peste o jumătate de secol, populația aproape s-a triplat.

Vaccinarea copiilor este un criteriu de îmbunătățire a stării generale de sănătate

Este dificil de exagerat impactul vaccinării de masă asupra sănătății populației, la nivel global.

Cu excepția potabilizării apei și a disponibilității antibioticelor, nicio altă formă de intervenție umană nu a avut efecte de-o așa importanță asupra reducerii mortalității și invalidității pe caz de boală, favorizînd creșterea demografică.

În multe cazuri, impactul intervenției vaccinale asupra unei comunități sau populații este imediat. De exemplu, între 2000 și 2008, grație vaccinării în masă mortalitatea globală din cauza pojarului s-a redus cu 78% (de la 750.000 la 164.000 decese/an). Să nu uităm că banala boală a copilăriei, după cum este considerată de către anti-vacciniști, pojarul adus de conchistadorii spanioli pe continentul american a decimat, alături de variolă, aproape toată populația amerindiană.

În plus, eminenți specialiști în economie sanitară au inclus acoperirea vaccinală a copiilor pe locul patru într-o listă de 30 de proceduri cost/eficacitate pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate. 

Beneficiile și riscurile vaccinării  

Beneficiile certe ale unui vaccin, cum ar fi promovarea sănătății și stării de bine, protecția în fața bolii, precum și beneficiile psihologice și socio-economice, ar trebui puse în balanță alături de potențialul risc de apariție a efectelor secundare.  Un criteriu important privind siguranța vaccinurilor o reprezintă evaluarea raportului beneficiu/risc al unei acțiuni de vaccinare la nivelul unei anumite populații/comunități.

De asemenea, se vor lua în calcul:

• incidența, severitatea, morbiditatea și mortalitatea cauzată de reacțiile adverse la vaccin
• cauza și mecanismul probabil care stau la baza oricărei reacții la vaccin
• evitarea riscului unei posibile reacții la vaccin, a riscurilor asociate cu vaccinuri alternative care protejează împotriva bolii în sine
• riscurile asociate non-vaccinării, adică riscurile legate de bolile infecțioase pentru care nu s-a realizat vaccinarea. 

Anti-vaccinarea, drumul spre selecția naturală 

La ora actuală, există o mișcare din ce în ce mai puternică anti-vaccinare, care alertează lumea medicală și Organizația Mondială a Sănătății, pentru că ridică riscul reapariției unora dintre bolile eradicate, precum variola și poliomelita. Din nefericire, refuzul părinților de a-și vaccina copiii se înscrie unui trend al nevaccinării, care a luat amploare odată cu promovarea rezultatelor unor studii contestate care asociau vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului cu riscul de autism.

Trendul antivaccinării nu se rezumă acum la părinții aparținând comunităților religioase ci este un curent la care aderă din ce în ce mai mulți părinți instruiți, din clasa de mijloc, cea a intelectualității. Disponibilitatea informației medicale cu surse mai mult sau mai puțin autorizate și pertinente i-au separat în tabere pro și contra, discuțiile pe marginea subiectului ajungând de multe ori la extreme.

Opțiunea vaccinării sau ne-vaccinării propriului copil este una strict personală.

Ea ar trebui luată după o temeinică documentare, analizând argumentele pro și contra SUSȚINUTE DE DOVEZI ȘTIINȚIFICE necontestabile și în colaborare cu pediatrul copilului.

Cu toate că vaccinurile utilizate în prezent în programele de imunizare sunt sigure și eficiente, la fel ca toate medicamentele, nu sunt lipsite de riscuri potențiale și de efecte adverse care pot apărea uneori, ca urmare a vaccinării. Cu siguranță, cheia succesului programelor de vaccinare este încrederea publicului în siguranța vaccinurilor. Pe de altă parte, există o toleranță scăzută împotriva evenimentelor adverse după vaccinare, deoarece vaccinurile sunt administrate la oameni sănătoși, cu scopul de a preveni boala. Din acest motiv, populația așteaptă de la vaccinuri un standard ridicat de siguranță, în comparație cu medicamente utilizate pentru tratamentul persoanelor deja bolnave (cum ar fi antibioticele sau insulina).   

Boli mortale care au marcat istoria omenirii, controlate prin vaccinare 

• Variola – cea mai comună formă a bolii avea o mortalitate de 30%. În 1967, pandemia a ucis două milioane de oameni, afectînd alte milioane pe mapamond. Prin campanii de vaccinare susținute, desfășurate de Organizația Mondială a Sănătății, 1977 a fost ultimul an în care au mai fost semnalizate cazuri de variolă.
• Poliomelita – vaccinul dezvoltat de cercetători în anii 50 nu a îndepărtat total pericolul bolii, în ciuda vaccinării de masă a copiilor. România este free-polio din anul 2000, nemaiînregistrându-se niciun caz de atunci. 
• Gripa – cea din 1918, denumită și ”gripa spaniolă” a secerat între 50 și 100 de milioane de oameni, fiind considerată cea mai mare pandemie a omenirii.  
• Tuberculoza – denumită în Ev Mediu ”ciuma albă”, tuberculoza continuă să facă victime. În ciuda existenței vaccinului și a antibioticelor, boala afectează în lume, anual, 8 milioane de oameni dintre care 2 milioane cad răpuși.

Mirela Boroeanu