Miracolul Învierii lui Iisus şi autenticitatea giulgiului din Torino

Chestiunea învierii este legată în mod direct autenticitatea pânzei în care a fost înfăşurat trupul lui Iisus după răstignire. Aparent oricine s-ar putea întreba cum a putut să învie Iisus, chiar dacă era considerat de către mulţi Fiul lui Dumnezeu? Pentru că totuşi, fiind în trup, acesta trebuie să respecte aceleaşi legi pe care Dumnezeu le-a făcut pentru toate trupurile oamenilor de pe Pământ. Ori dacă Iisus era un spirit superior, totuşi trupul său a fost considerat decedat în urma răstignirii, ceea ce presupune, conform relatărilor consemnate, că într-adevăr funcţiile corpului fizic al lui Iisus încetaseră.

Învierea lui Iisus s-a petrecut în primul rând la nivel spiritual

Aici facem paralela cu Yogananda, şi putem spune că Iisus îşi programase în conştiinţa sa reînvierea, iar programul odată introdus, după răstignire a început să lucreze. Conştiinţa face parte din structura superioară a fiinţei, spre deosebire de corpul fizic care face parte din structura inferioară (corp fizic, corp astral, corp mental). Deşi fusese vătămat fizic, Iisus şi-a păstrat conştienţa interioară a spiritului, adică el ştia ce se întâmpla cu trupul său şi în jurul său. Chiar şi după ce cei apropiaţi l-au dat jos de pe cruce şi l-au pregătit pentru a-i depune trupul în mormânt.

Citeşte mai mult despre despre experimentul învierii al lui Yogananda

Misterul din jurul giulgiului în care a fost înfăşurat trupului Iisus

Pânza cu care trupul lui Iisus a fost înfăşurat a fost găsită în anul 1350 în Franţa de către cavalerul Geoffrey de Charny. Această pânză care a fost apoi dusă în diferite locuri din Europa, ajungând în cele din urmă la Torino, de unde i se trage şi numele, a fost denumită “Giulgiul din Torino”. Conform tuturor cercetărilor efectuate în jurul acestui giulgiu, el a fost luat şi adus în Europa, mai exact în Franţa, de către cavalerii cruciaţi care au ajuns la Ierusalim în anul 1095 cu intenţia de a ocupa o parte din Pământul Sfânt, scopul fiind acela de a instala acolo un teritoriu creştin.

În epoca modernă giulgiul a fost studiat, dar deşi a fost analizat minuţios, rezultatele demonstrează că cercetătorii au făcut greşeli, fără a se gândi la anumite chestii pe care de abia anul trecut alte echipe de cercetători le-au aflat, folosind tehnica digitală. Pe scurt să spunem că datarea din anii 80 prin metoda Carbon 14 indica faptul că giulgiul ar fi fost un fals, datorită anului indicat de către rezultate: 1260-1390. Unii cercetători independenţi afirmau, în raport cu acest rezultat, că în mod expres echipa de cercetători care studiase giulgiul în anii 80 a stabilit acel interval de ani tocmai pentru a discredita autenticitatea giulgiului.

La ce concluzii au ajuns cercetătorii folosind tehnologia de ultimă oră pentru a explica Învierea lui Iisus?

Ultimele cercetări realizate anul trecut cu toate tehnicile de ultimă oră, au descoperit unde greşiseră cercetătorii din anii 80 – mai exact în 1988 –  şi metoda cu Carbon 14. Aşa cum arată în imagini documentarul despre giulgiu, în anii 80 Vaticanul aprobase prelevarea câtorva mostre din pânza giulgiului, însă bucăţile luate spre analiză erau din marginile pânzei, despre care ulterior s-a constatat că fuseseră adăugate printr-o tehnică de întreţesere, deoarece giulgiul suferise deteriorări din cauza unui incendiu din anul 1532 a locului unde se aflase atunci. Deci cercetătorii din 1988 nu luaseră probe din pânza originală, ci din alta care fusese fabricată cel mai probabil undeva pe la 1352, presupunând că cineva s-a gândit să repare marginile giulgiului după incendiu.

Documentarul realizat anul trecut arată printr-o metodă digitală, cu totul nouă, cum este investigat giulgiul şi în ce mod este realizat în format tridimensional chipul care apare pe giulgiu. Dar ceea ce este mai interesant este cum s-a format respectiva imagine. Cercetătorii nu s-au gândit în ce mod s-a imprimat imaginea pe giulgiu, căci apare ca la aparatul de fotografiat, când pelicula este impresionată şi se formează negativul care, după developare, redă imaginea reală. Modul în care s-a format imaginea pe pânză, dacă este să legăm acest aspect de momentul învierii, este similar radiaţiei nucleare ce apare în urma exploziei unei bombe nucleare, aşa cum s-a întâmplat la Hiroshima, unde şi astăzi se pot vedea pe pereţii caselor umbrele oamenilor vaporizaţi de radiaţia bombei. Deci pentru a imprima un negativ, cum este cel de pe giulgiu, este necesară o anumită radiaţie luminică ce impregnează ţesătura. Şi este exact ceea ce s-a produs la momentul învierii, în interiorul mormântului – la evreii de atunci mormântul fiind de fapt o mică peşteră. Şi dacă ne gândim la tot ceea ce a făcut Iisus şi la nivelul său spiritual, aceasta este singura explicaţie, şi logică, şi ştiinţifică, şi spirituală, pentru învierea sa în trup.

Cum s-a imprimat chipul lui Iisus pe pânză?

Imaginea impregnată pe pânză este de la momentul în care spiritul lui Iisus s-a întors în trup, producând o emisie de lumină şi energie atât de mare, încât a rămas imprimată imaginea din momentul întoarcerii în trup. Practic o altă explicaţie pentru imprimarea acestei imagini pe giulgiu nu există, admiţând că pânza a fost făcută fie în perioada lui Iisus, fie în anii 1260-1390 când chipurile ar fi fost fabricată de cineva. Nu existau dispozitive care să imprime ca azi, cum e aparatul foto, imaginea pe un suport. Rezultă că impregnarea a fost determinată de către spiritul lui Iisus, căci dacă el făcuse atâtea miracole – să ne amintim numai de ologul şi orbul vindecaţi, este simplu şi logic de înţeles că prin capacitatea emisiei sale spirituale a impregnat giulgiul.

Contele Incappucciato