Medicii pun diagnostice false de cancer pentru a stoarce pacienții de bani

Se întâmplă mult mai des decât vă puteți imagina, dar tot mai mulți medici sunt prinși încălcând jurământul lui Hipocrat și diagnosticând în mod fraudulos pacienți sănătoși cu cancer, pentru a obține profituri rapide. Și de ce n-ar minții medicii când o întreagă industrie oncologică pare a fi doar o gigantică înșelătorie, de la cap la coadă? Se miră cineva că instituțiile oncologice de pretutindeni investesc mai mult în cercetările privind chimioterapia și radioterapia decât în tehnicile de prevenire a bolii?

Prevenirea cancerului nu aduce niciun ban, în schimb tratarea lui generează miliarde de dolari.

 

Medici sau ucigași în serie?

În urmă cu un an, doctorFarid Fata, un proeminent oncolog din Michigan, a recunoscut în fața tribunalului că a diagnosticat în mod intenționat și eronat pacienți sănătoși cu cancer. El a admis că le-a prescris citostatice cu dorința de a face profit pe seama lor. Iar acest lucru se întâmplă, din păcate, pe o scară tot mai largă, nu doar în privința cancerului, ci și a altor boli în care pacienții sunt tratați cu anumite medicamente, iar medicii pot obține profituri. Fata a fost acuzat că ar fi pus la punct un plan de fraudare a asigurărilor medicale Medicare cu 35 de milioane de dolari, implicând recomandarea unor tratamente oncologice care nu erau necesare și care erau plătite de stat. Potrivit procurorilor, el a recomandat, între 2009 și 2014, tratamente oncologice unui număr de peste 1.200 de pacienți, primind 62 de milioane de dolari de la Medicare și având un profit total, în urma consultațiilor acordate, de 150 de milioane. Procurorii au cerut pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru Fata, considerând cazul lui drept cel mai șocant caz de fraudă medicală din istoria Statelor Unite.

Cancerul de prostată e un alt domeniu în care doctorii fac pronosticuri greșite, fără să  prezinte pacienților adevărul. Un test de sânge cu markeri specifici pentru prostată (PSA) identifică un antigen specific, adică o proteină produsă de prostată. Un nivel ridicat al acestui antigen e asociat cu cancerul de prostată. Problema e însă că asocierea nu e întotdeauna corectă și, chiar și când este, boala nu e neapărat mortală. Doar 3% dintre bărbați mor din cauza cancerului de prostată.

În schimb, biopsiile repetate pot răspândi celulele canceroase pe canalul format de ac sau le pot introduce direct în sistemul limfatic ori în fluxul sangvin. În Statele Unite, peste 90% dintre  doctorii care încurajează tratamentul oncologic pentru cancerul de prostată primesc un comision pentru fiecare tratament de care pacienții beneficiază, chiar dacă în cazul multor pacienți nu ar fi necesară o cură de radioterapie sau de citostatice.

Dacă nu te ucide cancerul, te ucid tratamentele pentru cancer

Nici în cazul cancerului la sân nu se pune accent pe prevenire, ci pe tratare. Noile reglementări adoptate de Colegiul American de Radiologie și de Societatea de Imagistică Medicală impun ca supravegherea riscului de cancer mamar să înceapă odată cu vârsta de 40 de ani sau chiar mai devreme, în cazul femeilor considerate „cu risc major de îmbolnăvire”. Dar un studiu publicat în New England Journal of Medicine pare să demonstreze că mamografiile provoacă mai mult rău decât bine pentru milioane de femei care au folosit această metodă ca strategie primordială în lupta contra cancerului de sân. Oricât ar părea de greu de crezut, chimioterapia crește rata mortalității pe termen lung. Majoritatea pacienților mor sau sunt măcinați încă de boală la 10-15 de la încetarea tratamentului. Acesta le distruge sistemul imunitar, întrerupe funcționarea glandelor endocrine și generează toxicitate sporită la nivelul organelor și metabolismului. Practic, pacienții trăiesc într-o permanentă stare de boală până la moarte.

Industria oncologică marginalizează tratamentele mai sigure, promovând în schimb curele agresive, scumpe, dar omologate, ale căror riscuri depășesc în mod clar beneficiile. Această atitudine are o singură motivație: profiturile uriașe obținute astfel. În altă ordine de idei, rata de supraviețuire la 5 ani, dată ca standard pentru a estima procentul mortalității nu e aleasă întâmplător: oncologii știu că, la majoritatea bolnavilor de cancer, starea de sănătate se deteriorează profund după acest termen, iar rezultatele, dacă ar fi aflate de public, ar fi devastatoare. Dacă ar da publicității și statisticile pe termen lung, ar deveni foarte clar că radioterapia și chimioterapia nu au niciun fel de contribuție la supraviețuirea bolnavilor cu cancer, ci dimpotrivă.

Nu contează sănătatea oamenilor, ci doar profitul

Și acest lucru se întâmplă în timp ce este cunoscută existența unor tratamente mult mai ieftine și mai eficiente, cum ar fi utilizarea cannabinoidelor – substanțe extrase din cannabis – aprobate de guvernul SUA în tratamentul cancerului abia în 2003. Acestea sunt însă demonizate de industria oncologică, pentru că îi amenință profiturile. S-ar putea face cercetări pentru găsirea unor medicamente mai eficiente și mai puțin nocive, pentru tratarea cancerului, dar acest lucru ar costa companiile producătoare de medicamente miliarde de dolari, iar pacienții ar avea nevoie de mai puține consultații medicale, de mai puține spitalizări, deci profiturile generale ar scădea. Cazuri precum cel al doctorului Farid Fata reprezintă doar vârful aisbergului. Ca el sunt mii de oncologi în Statele Unite și în lumea largă, vinovați de aceleași crime, dar care nu vor fi prinși, poate, niciodată, pentru că în spatele lor se ascunde o întreagă industrie de miliarde de dolari, prea puternică pentru a fi zguduită vreodată din temelii.

Tudor Gabriel