Hreanul este considerat gingseng-ul românesc!

Anotimpul rece aduce cu el şi eventuale probleme respiratorii la majoritatea oamenilor. Ca să nu mai vorbim de gripă, guturai sau eventuale probleme în zona sinusurilor nazale.

De aceea în articolul prezent vom vorbi despre banalul hrean, cunoscut totuşi în popor şi folosit îndeosebi la ţară, mai ales la murături sau în salatele de crudităţi. Pe seama hreanului a şi rămas în folclorul poetic expresia argheziană: ”ia-l pe ciocoi ca hreanul şi dă-l pe răzătoare…”. Dincolo de aspectul uşor umoristic, uşor sarcastic, uşor răzbunător al versurilor lui Arghezi, să vedem ce beneficii ne oferă hreanul ca plantă pe care o putem consuma în diferite combinaţii de-a lungul sezonului rece mai ales.

Originile hreanului

Fiind o plantă a cărei origine este Europa de Est, hreanul era cunoscut deja pe vremea dacilor, aceştia folosindu-l în tot felul de remedii cu caracter chiar magic. Creşte şi în zonele vestice ale Asiei şi dimensiunile sale pot depăşi de multe ori 1 metru. Cultivarea sa pe suprafeţe întinse este mai mult pentru partea sa de rădăcină, deşi se pot folosi şi frunzele în scop terapeutic. Datorită substanţelor din componenţa sa este foarte indicat consumul său mai ales pe perioada iernii, când organismul nu beneficiază de mineralele şi vitaminele legumelor şi fructelor de primăvară şi vară. Astfel, fierul în cantităţi suficiente aflat în rădăcina hreanului asigură cu succes combaterea anemiei, oferind sângelui atât căldura necesară, pentru că hreanul este o rădăcină cu energie Yang, cât şi o bună posibilitate de a menţine parametrii corpului fizic la un nivel energetic corespunzător. Apoi potasiul, calciul şi magneziul pe care le conţine, precum şi bogata cantitate de vitamina C asigură funcţionarea optimă a sistemului imunitar, a tensiunii arteriale şi a creierului.  

La ce concluzii au ajuns nişte cercetători din Norvegia în privinţa hreanului?

Pentru a vă edifica în privinţa acestui „ginseng” românesc, cum a mai fost denumit în mod neoficial, iată concluziile unei echipe de cercetători – medici de la Universitatea din Oslo, Norvegia. Echipa condusă de doctorul Lendah Jonnkensen a descoperit cu câţiva ani în urmă că hreanul conţine mici cantităţi de titaniu izotopic – deci natural, acest metal din grupa elementelor rare având un rol extrem de important în funcţionarea şi eficienţa sistemului nervos, dar şi în dezvoltarea capacităţilor paranormale precum intuiţia şi precogniţia, împreună cu elementul germaniu. Acest element, titaniul, are proprietatea de a dilata vasele de sânge din creier permiţând o mai bună irigare a scoarţei cerebrale, sediul organic al funcţiei conştiente a minţii umane.

O asemenea dilatare induce o stare de relaxare, de plăcere şi satisfacţie ce apar pe cale naturală. Aceste zone de pe scoarţa cerebrală care beneficiază de acţiunea titaniului sunt numite „zonele satisfacţiei”, şi fiind irigate datorită consumului de hrean, permite prin aportul mărit de oxigen o înlăturare efectivă a stărilor de oboseală şi depresie, favorizând instalarea rapidă a unui tonus optimist. Astfel, studiile echipei doctorului Lendah demonstrează foarte clar că titaniul izotopic din hrean reduce cu până la 90% riscul apariţiei depresiilor grave, dar şi a atacurilor cerebrale, în cazul unui consum zilnic de numai 2 grame de hrean.

Iată şi la ce este bun hreanul în tratarea anumitor afecţiuni:

• tensiunea arterială ridicată
•  bronşite
• Astm
• cardiopatie ischemică
• sinuzită
• parodontoză
• reumatismul simplu şi cel articular
• anemie
• gripă
• guturai
• anghină pectorală
• dischinezie biliară
• gută
• nisip renal sau calculi renali
• refacerea sucurilor gastrice şi sciatică

Atenţie! Este necesar să consumaţi de fiecare dată cantităţi moderate de hrean deoarece poate dăuna procesului digestiv, provocând arsuri mari datorită substanţelor active de tip Yang pe care le conţine. În cantităţi mici constituie un remediu natural pentru refacerea integrală a sănătăţii.

Mahatma