Cum să înveți orice în 4 pași?

Trăim timpuri fascinante în ceea ce privește cunoașterea. Chiar dacă am depășit perioada școlarității și a studiilor universitare, adevărul este că mereu avem câte ceva nou de învățat. Suntem în contact cu descoperiri surprinzătoare în toate domeniile științei și, totuși:

Cum deprindem arta de a învăța, în era tehnologiei?

Poate cel mai mare dar pe care ni-l putem face este: să învățăm cum să învățăm. În felul acesta, ținem ritmul cu schimbarea, reușind totodată să ne dezvoltăm în moduri neînchipuite. Vă propunem o tehnică nobilă, iar prin astă vreau să spun că a fost inventată de un câștigător al premiului Nobel pentru fizică, Richard Feynman.

 Acesta era cunoscut pentru talentul său de a explica noțiuni abstracte, specifice fizicii cuantice, pe înțelesul tuturor. Reușea să explice noțiuni complicate în termeni simpli, iar dacă nu reușea, însemna că noțiunea respectivă nu era cu adevărat înțeleasă la nivelul comunității științifice. Pentru a se pregăti pentru examenele sale la Princeton, Feynman și-a început un caiet cu titlul „Caietul lucrurilor pe care nu le cunosc”. A lucrat cu săptămânile studiind fiecare ramură a fizicii, construind întregul din părți, cercetând inconsecvențele. A încercat, astfel, să esențializeze fiecare temă. Aceasta este prima parte a procesului, însă iată cei 4 pași specifici tehnicii Feynman:

1. Alege-ți un subiect pe care vrei să îl înțelegi și începe să-l studiezi. Scrie tot ce știi despre subiect pe pagina unui caiet și adaugă acelei pagini informațiile noi pe care le dobândești pe parcurs.
2. Prefă-te că predai subiectul tău unei clase/unui colectiv. Asigură-te că poți explica subiectul în termeni simpli.
3. Revino la cărți de fiecare dată când te simți blocat. Identifică golurile în bagajul tău de cunoștințe și revizuiește ariile problematice până când poți explica subiectul ales pe larg.
4. Simplifică și folosește analogiile! Repetă procesul în timp ce îți simplifici limbajul și conectează faptele prin analogii pentru a-ți consolida înțelegerea.

Tehnica Feynman este perfectă pentru a învăța o idee nouă, a înțelege mai bine o idee pe care o cunoști deja sau pentru a-ți ușura studiul pentru un test. Totuși, când spunem „omul cât trăiește, învață” ne referim și la un alt tip de învățare: învățarea comportamentală, care stă la baza dezvoltării umane.

Bruce Lipton, autorul cărții „Biologia credinței”, ne oferă câteva moduri prin care putem să ne reprogramăm subconștientul. El pornește de la premisa că, în primii 7 ani de viață, creierul nostru se află în starea theta, ceea ce permite absorbția facilă a informației. Acesta este un aspect minunat, dar înseamnă totodată că influențele din copilăria mică continuă să ne ghideze viața dintr-un plan secundar, de care nu suntem neapărat conștienți.

Cu alte cuvinte, programele pe care le-am primit din mediul nostru de viață sub forma regulilor, normelor, sfaturilor, dar și prin intermediul modelelor și exemplelor ne influențează tacit alegerile. Simpla conștientizare nu este suficientă pentru eliberarea de acele programe  disfuncționale, care pot chiar ajunge să ne auto-saboteze. Recunoaștem cu toții situațiile în care știm ce avem de făcut, dar nu reușim să aplicăm în plan concret ceea ce ne propunem.

Bruce menționează că a vorbi cu sine în stilul: „nu, de data asta aleg să nu mai mănânc acea prăjitură pentru că nu îmi face bine” este foarte probabil să nu funcționeze, tocmai pentru că subconștientul nu recepționează informația în felul acesta specific conștientului. Este ca și cum ai vorbi cu un reportofon sau aparat radio: el nu te va înțelege până când nu îi apeși butoanele.

De exemplu: dacă citiți o carte pe tema dezvoltării personale, conștientul va procesa acea informație, însă subconștientul nu va genera schimbarea comportamentală pentru că ați citit-o o singură dată. Dacă repetați constant mesajul cărții și începeți să vă și comportați ca atare, subconștientul va învăța un comportament nou.

Cum ne reprogramăm subconștientul

Care sunt butoanele subconștientului? Trei moduri prin care ne putem reprograma și, implicit, învăța comportamente noi:

1. Auto-hipnoza. În timpul zilei, creierul este de obicei într-o stare activă, operând pe frecvențe înalte (gamma, beta, alfa). Seara, însă, activitatea cerebrală se domolește pe măsură ce se apropie momentul somnului. Bruce Lipton spune că momentul dinaintea adormirii este cel mai bun pentru autosugestie, deoarece atunci creierul se află în starea theta, urmând să o atingă pe cea mai profundă: delta. El sugerează ca, înainte să adormim, să ascultăm o înregistrare cu noile programe/credințe pe care vrem să le implementăm și să practicăm asta o vreme îndelungată pentru ca programele să se sedimenteze. Seamănă cu Inception, nu-i așa?

 2. Repetiția. Nu degeaba se spune că „repetiția este mama învățăturii”. Subconștientul este mintea habituală, care învață prin repetiție. Așa cum scrisul a fost întâi un exercițiu și a devenit automatism, așa și noile noastre comportamente se pot automatiza după o perioadă de exercițiu.

 3.  Super învățarea. Se referă la stări mentale din care programele subconștiente pot fi reprogramate chiar și în zece minute.

Bruce ne îndeamnă la introspecție: Care sunt ariile din viața ta la care lucrezi din greu și în care rezultatele apar cu dificultate? Întrebă-te de ce te chinui atât de mult. Este posibil să existe un program care te limitează în acel sens. Descoperă-l și creează tu o nouă credință care să te susțină.

Bibliografie:

https://curiosity.com/topics/learn-anything-in-four-steps-with-the-feynman-technique-curiosity/

https://www.brucelipton.com/blog/there-way-change-subconscious-patterns

Ioana Olărașu