Cum să ai succes în viață în 8,342 de pași?

Miercuri, 21.Sep.2016 10:43 Fericire, Psihologie Lasă un răspuns 1 vizualizari

Numere fără suflet: pe scurt, la asta se reduce astăzi existența noastră.
Fiecare curs, seminar, workshop, te învață cum să fii mai eficient, cum poți avea succes în 5 pași și 3 mișcări.

Dar ce este succesul?

Cum îl definim?

Este clar că noi, ca ființe „dezvoltate” și unice, avem fiecare cel puțin o definiție a succesului: să avem, să adunăm, să creștem etc.

Toate au legătură cu o serie de valori strâns legate de o perioada de timp din istoria omenirii.

Câți dintre noi avem și alte valori?

Câți dintre noi învățăm să apreciem și altceva în afară de pași, metode, statistici sau numere?

Articolul de față va încerca să descopere răspunsul la întrebarea: în funcție de ce parametri ne ghidăm viața?

Viața înseamnă experiențe!

Viața noastră înseamnă experiențe atât pentru noi, cât și pentru ceilalți, ceea ce mă duce cu gândul la faptul ca ar trebui să ne dorim lucruri pentru noi, dar și pentru cei din jurul nostru.

 

De ce?

 

Păi să ne gândim că am avea tot ce ne dorim, dar am fi singurii oameni de pe Pământ (pentru cei care se simt confortabili în această ipostază, acest articol își pierde sensul). Așadar, cam orice am face, ne întoarcem tot la oameni, la ei ne raportăm, cu ei trăim, cu ei muncim și cu ei împărțim bune și rele. Deci ar trebui să fim mai atenți la oamenii din jurul nostru și să facem împreună experiența vieții cat mai plăcută (pentru toți, de preferabil).

 

În schimb, suntem asaltați de o lipsă cruntă de valori.

Ce înțeleg eu prin valori?

Înțeleg că trebuie să punem mult mai puțin accent pe orgoliu (cât mai puțin). Orgoliul este cel care ne spune că suntem mari, când de fapt suntem mici. Orgoliul este cel care ne ghidează pe drumul în care noi suntem cei mai importanți din viața noastră. Dar restul? Dar viitorul?

cum-sa-ai-succes-in-viata-in-8342-de-pasi-2

Cum ar arăta un viitor fără trecut?

 

Încerc să mă feresc de extreme, dar hai să ne gândim puțin cum am fi fost noi astăzi fără un trecut în care nimeni nu s-ar fi gândit și la noi.

Dacă într-o mare bătălie, conducătorul ar fi zis: „Băieți, cred că mai bine mergem acasă și ne descurcăm noi cumva. Om trăi și asupriți!”. Sau dacă un inventator ar fi zis: “Azi îmi iau o vacanță, invenția asta poate să mai aștepte”. Orice invenție! De la roată la penicilină. Sau curentul electric. Sau orice altceva vă doriți voi drept exemplu.

Cert este că au existat, există și sper să mai existe și oameni care gândesc mai departe de cuvinte și sentimente care au legătură cu: eu, al meu, cu mine, despre mine, pentru mine etc.

De aici si lipsa de identitate națională – tot din numere fără suflet provine: “suntem puțini”, “nu suntem suficienți”, “ei sunt mai mulți”, „ei sunt mai buni”. Nu facem decât să ne dăm puterea „lor”. Nu mai găsim nimic “al nostru” în noi. Nu ne mai identificam cu nimic, nu mai apreciem nimic.

 

De ce?

 

Pentru că trebuie să fii eficient, pentru ca să ajuți e ceva ce te costă timp și energie, pentru că ai 30 de sarcini în așteptare, pentru că succesul este la 10 pași de tine, la 15 idei, la 20 de metode…

Și munca unde e? Și cu cel de lângă tine, care are o nevoie mai mare decât a ta, ce facem?

Si cu lucrurile care au nevoie de timp, cum facem?

Tot găsim metode prin care eficientizăm drumul ăsta scurt pe care avem curajul si tupeul sa îl numim viață.
Gândește-te…

 

Cum crește o plantă?

 

O plantă trăiește fiecare etapă de la sămânță la răsad, de la răsad la tulpină, de la tulpină la ramificații, frunze, flori, apoi la rod. Ce am făcut noi?

Am eficientizat… Crește mai repede ca să moară mai repede!

Bineînțeles, avem argumente pentru toate micile mizerii pe care le facem, iar când zic „le facem”, te rog să te incluzi și pe tine, cel care citești acest articol. Pentru că peste 200 de ani, daca planeta va ajunge acolo (adică dacă ajunge și cu oameni, că ea va ajunge sigur), oamenii își vor aminti de toți cei de acum în același fel.

Nu ești de acord? De ce?

Nu-mi spune, te-ai gândit că cineva din anturajul lui Hitler era băiat sufletist si deci nu spui că toți oamenii lui au fost criminali, ci spui: “unii dintre oamenii lui Hitler au fost criminali, dar ceilalți erau băieți cumsecade”.

 

Poate ca mă exprim mai greu, tocmai pentru că nu sunt un scriitor si poate că nu mă fac pe deplin înțeles, însă mesajul articolului este următorul:

Dezvoltați-vă, dar faceți-o pe toate planurile!

Doar așa veți fi Oameni.

Altfel, veți fi doar experți în …………. (completați singuri, dar vă spun: nu mai contează).

Baba Novac


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *